Educativ - Nutriția și sănătatea

Nutrienții de bază – apă, carbohidrați, proteine, grăsimi, minerale, vitamine & co

Toată lumea este de acord cu următorul lucru: o alimentație corectă stă la baza unei stări bune de sănătate.

Însă, pentru o alimentație corectă este necesar să consumăm toți nutrienții esențiali: apă, carbohidrați, proteine, grăsimi, minerale și vitamine.

Așa cum noi facem traduceri din limbi străini (head = cap, help = ajutor), așa corpul nostru traduce ceea ce mâncăm din alimente în nutrienți (sparanghel –  în fier, zinc, magneziu …; țelina apio – în peste 60 de oligoelemente).

De ce este important să consumăm toți nutrienții de bază?

Pentru că ei lucrează sinergic, în interiorul corpului uman. De exemplu: pentru a descompune proteinele corpul are nevoie de apă; dacă nu mâncăm suficienți carbohidrați, corpul va transforma grăsimile în cetone și proteinele în glucoză – care provine, în mod obișnuit din carbohidrați; vitamina C ajuta la metabolizarea proteinelor, grăsimea ajută la absorbția anumitor vitamine … etc.

Un alt lucru important în ceea ce privește nutrienții este sursa lor. Carbohidrații, grăsimile și proteinele pot fi obținute din diverse surse mai bune sau mai puțin bune.

Apa

– reprezintă peste 70% din corpul uman și este necesară tuturor funcțiilor din corp: funcției de absorbție, funcției de excreție, de digestie, funcțiilor circulatorii și nu numai

Consumul unei cantități potrivite de apă este esențial pentru o stare bună de sănătate.

Un articol mai complex despre apă găsiți aici.

Carbohidrații

– sunt nutrienții pe care corpul îi transformă cel mai ușor în energie.

Glucoza, pe care corpul o produce din carbohidrați, este sursa de energie esențială pentru creier. Carbohidrații sănătoși ne ajută să facem față stresului și hrănesc fiecare celulă a corpului. De asemenea, carbohidrații sunt de două feluri: simpli și complecși. În categoria carbohidrați simpli intră anumite zaharuri, iar categoria carbohidrați complecși include fibrele și amidonul.

Surse de carbohidrați sănătoși: fructe, fasole, mazăre, cereale cât mai neprelucrate, mierea, cartofi obișnuiți, cartofi dulci, dovleac, cocos, sfeclă, fasole verde, broccoli, conopidă,  vinete, morcovi, sparanghel, păstârnac, anghinare etc

Χ Surse de carbohidrați nesănătoși: produsele preparate din făină albă,  alimentele foarte procesate, alimentele lipsite de fibre

Proteine

– toată lumea cunoște proteinele pentru rolul lor de construcție musculară. La asta putem adăuga și contribuția proteinelor la formarea enzimelor, producerea hormonilor și anticorpilor, dar și implicarea lor în ADN. Sursele de proteine sunt diverse. Din unele surse corpul beneficiază mai ușor de proteine, iar din altele mai greu.

Surse de proteine: spirulina, cânepa, năutul, mazărea, fasolea, semințe, nuci, spanacul crud (surpriză), algele nori, toate alimentele naturale conțin o anumită cantitate de proteine.

Un articol complex despre proteine puteți citi aici.

Grăsimi

– sunt un nutrient utilizat de corpul uman în absorbția anumitor vitamine, în reconstrucția țesutului nervos. Ele intră în compoziția unor hormoni și alcătuiesc baza pentru membranele din organism.

Grăsimile sunt alcătuite din acizi grași, iar aceștia sunt de mai multe feluri: saturați, polinesaturați și mononesaturați. Odată cu industrializarea alimentară, au mai apărut și grăsimile trans.

Pe scurt, grăsimile mai bune sunt cele care conțin acizi nesaturați. Iar grăsimile trans sunt cea mai periculoasă formă de grăsimi.

Surse bune de grăsimi: avocado, uleiul de măsline extravirgin presat la rece, uleiurile presate la rece, nucile, semințe de in, semințele de cânepă, chia, semințe de dovleac, semințe de floarea soarelui, susan.

Surse de grăsimi trans: orice variantă de ulei hidrogenat: de palmier, de floarea soarelui, margarina etc.

Fibre

– fac parte din categoria carbohidraților, dar sunt suficient de importante pentru sănătate încât să le dedicăm atenție specială. Unul din motivele îmbolnăviri oamenilor, în zilele noastre, este dieta lipsită de fibre. Lipsa fibrelor din alimentație duce la deteriorarea florei microbiene de la nivelul intestinului subțire și depuneri de toxine în colon.

Fibrele sunt de două feluri: solubile și insolubile. Cele solubile sunt descompuse în colon, iar cele insolubile sunt eliminate prin scaun. Dietele bogate în fibre au un număr mai mic de calorii, ele se concentrează pe un consum mare de fructe și legume crude, cereale integrale etc.

Surse de fibre: pssylium, semințe de in măcinate, broccoli, varză albă, varză roșie, conopidă, fasole verde, semințe de chia, mazăre, avocado, rucola, linte etc.

Despre minerale și vitamine, am scris un articol mai detaliat aici.

Ce consider că este esențial să facă parte din cunoașterea noastră pentru a ne fi mai ușor să ne alegem alimentele pe care le consumăm este – un aliment va fi mai ușor de digerat de corp dacă el conține și minerale și vitamine, față de un aliment care nu le conține (acestea sunt de obicei alimentele procesate).

Dacă ai găsit valoare pentru tine, în aceste informații, și vrei să rămâi în contact permanent cu noi, abonează-te la newsletter (aici) și vei avea noutățile direct în e-mailul tău.

 

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *