Ce este stresul?
Stresul este un dezechilibru perceput de corp între cerințele organismului, societății, a unei situații sau a unei alte persoane și propriile posibilități de răspuns.
Astfel, la starea de stres a organismului contribuie orice situație care depășește posibilitatea noastră de răspuns, reacție, adaptare sau rezolvare.
O listă cu aceste situații ar fi foarte lungă și ar include: lipsa de încredere în noi, rușinea, experiențe cu impact emoțional negativ pe care le-am trăit în trecut, vinovății, temeri, accidente, situații în care considerăm că am eșuat, pierderea serviciului, momente în care punem presiune pe noi, o stare de sănătate precară, prezența afecțiunilor, lipsa somnului, știri, certuri, conflicte, divorțul părinților, abuzuri (inclusiv mentale), înfometarea, realizarea mai multor lucruri în același timp, așteptările ca anumite situații să se desfășoare conform propriilor noastre viziuni/convingeri, nesiguranța, turbulențele din timpul unui zbor, alimentația nesănătoasă și contactarea unei infecții pot fi factori de stres pentru organism, de asemenea.
Există oameni nestresați?
Nu. Niciunul din noi nu este străin de stres. Diferența dintre noi o face felul în care gestionăm situațiile stresante și emoțiile pe care ni le creează.
Faptul că ne confruntăm cu toții cu stresul ar trebui să ne încurajeze, trăgând concluzia că nu avem o problemă personală.
În același timp, ar trebui să ne și responsabilizeze în luarea măsurilor pentru reducerea factorilor de stres, însă soluțiile pe care trebuie să le abordăm ar trebui să fie diferite de obiceiurile de a îngropa emoțiile în diferite adicții, acestea reprezentând în sine un factor de stres.
Stresul îngrașă?
Da, stresul poate contribui la îngrășat. Stresul cronic – prezent în corp pentru o perioadă lungă de timp, creează o cascadă hormonală, la propriu, și un comportament nesănătos.
Acestea duc la creșterea stratului adipos și implicit la îngrășare.
De ce?
În mod natural, starea de stres ocazională organismul o percepe ca pe o situație în care trebuie să se apare, să își protejeze viața, iar pentru a putea face acest lucru, el imobilizează toate depozitele/rezervele de energie, ținându-le la îndemână ca să fie folosite urgent pentru a ieși din situația respectivă.
În astfel de situații corpul secretă natural hormonii cortizol și adrenalină, pentru a pregăti corpul sa se apere.
Acești doi hormoni sunt corozivi pentru pentru creier, astfel că organismul va încerca să își protejeze țesutul cerebral. Una din substanțele care protejează creierul și țesuturile neuronale este glucoza. Ea previne ”arderea” (saturarea) celor două tipuri de țesuturi … cerebral și neuronal.
În aceste condiții, corpul va simți nevoia să asigure existența glucozei în corp și creșterea cantității acesteia.
Din ce produce corpul nostru glucoză cel mai repede și ușor? Din carbohidrații din alimentație.
Din acest motiv, când suntem stresați simțim nevoia să mâncăm cu precădere carbohidrați pentru a susține toate transformările și nevoile unui corp stresat.
Zahărul este un carbohidrat. Uneori, mesajul biologic al poftei de dulce poate fi o stare continuă de stres a corpului și creierului.
Ca o dilemă a cauzalității, ce a fost mai întâi stresul sau mâncarea?
Acesta este un cerc vicios. Dacă până acum am vorbit despre nevoia de mâncare a unui corp stresat,
acum descoperim că lucrurile pot sta și invers… o alimentație nesănătoasă poate stresa corpul.
La fel înfometarea și un slăbit nesănătos pot stresa corpul.
Mâncarea are un efect puternic asupra stării noastre mentale, de spirit, dar și asupra stării de stres sau relaxare a corpului.
Corpul unei persoane care are o alimentație nesănătoasă va fi stresat din mai multe motive: sistemul digestiv suprasolicitat, dezechilibrul microflorei bacteriene, dezechilibrul hormonului serotonină care se produce aproximativ 85% în intestine, supra încărcarea colonului, lipsa de nutrienți care duce la dereglări interne, îngroșarea membranelor celulare, ficatul suprasolicitat, dereglarea glandei tiroide, dereglarea glandelor suprarenale etc.
Așa cum un creier cu probleme transmite mesaje intestinelor, la fel și intestinele cu probleme transmit mesaje creierului. Cele două sunt strâns legate. Nu degeaba se spune că depresia începe în intestine
Soluții
Singura variantă în care putem face fată acestei lumi, în care trăim, este să ne schimbăm și noi odată cu ea. Asta nu înseamnă să creștem consumerismul ci să ne reorientăm către soluții care vin din locul care va exista tot timpul, indiferent de schimbările societății … natura.
Dacă începem să privim stresul ca pe un maestru, în loc de dușman, putem învăța de la el care sunt obiceiurile, alimentele și situațiile care ne stresează, ne dezechilibrează și ne fac rău. Putem începe să ne ferim de ele
Având în vedere că una dintre cele mai bune pastile antistres este mâncarea pe care o punem în farfurie, putem discuta despre alimente care ne ajută creierul, sistemul nervos și întreg organsimul
Printre alimentele anti-stres se numără: smochine, pepeni, struguri, castraveți, citrice, afine, miere neprocesată, apă de cocos, curmale, valeriană, mango.
Plantele pe care le putem folosi ca și suplimente/ceaiuri: caprifoi, aswaganda, ginko biloba , ginseng, spirulină, complexul de vitamine B, magneziu, urzica etc.
Obiceiuri care ne pot ajuta să ne ”de-stresăm”: sport, plimbări în spații verzi, mers desculți prin iarbă, meditație, rugăciune, o zi fără online, construirea unui puzzle- transformarea unei grămezi de piese în ceva unitar, cu sens … ne reamintește că ordinea se naște din haos, ascultarea păsărilor cum cântă, ascultarea valurilor mării, ascultarea vântului etc.
În ideea în care tot ceea ce ni se întâmplă este permis de către noi, tot noi suntem cei care avem puterea de a face toate cele de mai sus … sau pe dos.
Dacă ai găsit valoare pentru tine, în aceste informații, și vrei să rămâi în contact permanent cu noi, abonează-te la newsletter (aici) și vei avea noutățile direct în e-mailul tău.
